România are nevoie de liniște și stabilitate, asta îi doresc! Oamenii au nevoie de corectitudine,onestitate și de respectarea tuturor drepturilor pentru un trai cât mai bun. Ca popor trebuie sa fim uniți și să punem cărămidă peste cărămidă pentru crearea unei societăți pașnice. Exprimarea liberă este baza drepturilor umane iar fără aceasta nu poate exista o lume modernă. Pentru a opri violența de orice fel trebuie să schimbăm atitudinile și normele sociale care încurajează discriminarea și să promovăm serviciile de sprijin pentru oameni.

Libertatea de exprimare are un conținut complex, care cuprinde atât un aspect spiritual, cât și un aspect material implicând și libertatea de a înființa publicații...

Dacă nu îi învățăm pe copii pacea, alții îi vor învăța violența.

Pacea înseamnă libertate!

Femeile trebuie îngrijite și iubite, deoarece ele dau culoare vieții, au grijă de familie și sunt firave și au nevoie de atenție și protecție. Copii sunt fragili și frumoși. Nimeni nu merită să fie rănit sau abuzat. Viața ar fi mult mai frumoasă dacă toți am trăi în armonie, fără crime, fără violență, fără corupție etc.

Singurul tip de violență care cred că ar fi util în peste 80 la sută din cazuri este violența constructivă, fie ea oferită între noi, copiii, sau primită de la adulți/profesori/părinți etc. Această violență constructivă se axează mai mult pe limbaj și pe tonalitatea vocii puțin mai ridicate decât uzual. Sunt de părere că unora dintre noi nu ni se respectă punctul de vedere sau libera exprimare, nu doar în școli sau licee, ci peste tot. Faptul că suntem elevi sau faptul că nu avem un așa-zis ,,statut" ne împiedică exprimarea. Discrepanțele dintre elevi este un aspect care ne deranjează libera exprimare, pe lângă cele enumerate mai sus. O soluție bună, din punctul meu de vedere, ar fi ca în momentul în care gresești, să ți se ofere o violență constructivă sau, mai bine spus, o ,,critică constructivă", nu să fim lăsați în pace sau neglijați.

Toți vrem să ne ajutăm reciproc. Ființele umane au această caracteristică comună. Vrem să trăim în conformitate cu fericirea celorlalți, nu în concordanță cu suferința lor. Nu vrem sa ne urâm și să ne disprețuim unii pe alții. În această lume, e loc pentru toți. Pământul e bogat și poate oferi de toate, tuturor.